Так Phenel E Biblia Pала E Zurallipe? — Часть 2 · KJV Лила E Ramosarде Strong's Гинадэнца
PART 2 · JEKH NEVO SIKLǏARIPEN KERDO PE FUNDAMENTALO BIBLIJAKO SIKAJPEN
Diligence — Bazutno Bibliako sikaimos
ALAV VAKERIMASKO
Sako pachivalo phushel akava phushiman: sar zhanava ke beshava ando gor? O Del dela anglal na si yek hutorutno pachivalo, ai na si mekhlo ando dvoyimos. O Del thodya o anglal ando vast le manushesko, ai akharel les diligencia. Nai numa e buti le stato, ai nai yek gindo kai phirel bi lashardo. Si sa o ilo thodino pe yek diela, thodindoi mishtimos pe mishtimos. Nisavo shinaimos andek kartesko kniga nai kerdo le les kai si kandino. O kandino phenel ke o drom si zurales phares, ai pashlyol tele. Numa o pachivalo manush vazdel pe sigo; rodel, arakhel, kerel buti, siklyol. Ando phurano shib, o pachivalo manush ai o shukar sumnakay si akhardine anda yek vorba, ke o sumnakay nai arakhado pashlino po drom — si xunado. So chi xunavesa, inker chi kames. So xunavesa swako dies, o Del kerela zurales tuke. Wo akharel pe korkoro yek pochindaripasko manush — kodo si lesko anav pe peste — ai wo phanglya pe le pachivale manushesa: ker kadala dieli, ai shoxar chi perasa; ker kadala dieli, ai o vudar phutrel pes bufles. Kodo si o Del kai kadi siklyarimos thol angla tute. Rode les.
TRIN PUŠIMATA KA DEL ANDĂRĂL AKAVA SIKAJBEN:
1. So trobun le pachivale te keren sa lengo zor te avel sigurno — thai so shoxar ci kerela kodo kai kerel kadala butja?
2. So phenel i paramicha pai vast, pai duxo, thai pel gindurja le zurallo manushehko — thai le kandineskro?
3. Kas o Del rasplatil, thai sar o zurallo avela arakhado katar leste kana avela?
FUNDAŢIA KAJ SI VARESODES ČHUTĎI — SILAIPE
DILIGENCE (SPOUDE) = SIGO + ZURALIPE + MANGLIPE — THODINO PROTIV LE LEŠANE THAJ LE LENDÉ SO SI KOVLE (2 Peter 1:5; Proverbs 12:24; Proverbs 6:6-11).
› O KAMLO ĎIVESKO ĂVELA TELE PORESKO + LESKO KIMPO SI ANDINO ANDE KANRA (Proverbs 12:24; Proverbs 24:30-34).
VOJ SI ROBITORI KA KODOLA KON RODEN LES DILIGENTNONES (Hebrews 11:6).
SYKAV KODOLA SI DILIGENCA ZHI KA PHERDO SIGURANCA E AZHUKERIMASKI ZHI KI AGOR (Hebrews 6:11-12).
› ZURALIN KE TE AVES ARAKHLO LESTAR ANDO PACHA (2 Petro 3:14).
› DEN SORINA DILIGENCA, THON KA TUMARO PATYIV --> NA BIANJILO NI BI-ROD (2 Petro 1:5-8).
KEREN SA TUMARO ZOR TE KEREL SIGURNO TUMARO AKHARDIPEN THAJ ALOSARDIPEN --> NIKHODIVES CHI PERENA (2 PETRO 1:10).
Kado Partya 2 confirmil e kaieti chachimata katar iek neve grupo la marturenge.
(Murre gindurja — o Duho alosardas o spoude (G4710, hurjipe), so znachil sigo, na o zelos (G2205), so znachil tato. Jag daštil te phabol tati po ognjišto thaj šoha te na mišćil pes. E sig džal. O hurjipe naj sar tato phabol o ilo ando ćher — si dali e pindre džan.)
DEN TUMEN DILIGENCA → TUMARO AKHARDIMOS THAJ ALOSARDIMOS ZURALO → KANA KERENA KADALA BUTJA, NIKANA NA PERENA.
(Mîrhe personalone gîndurea — ašun so mothon o lava: "den diligenca" si spoudazo (G4704, den diligenca), te uzin sîga; "sîguro" si bebaios (G949, sîguro), zuralo thaj sîgo; "perel" si ptaio (G4417, perel), te potkinel pes. De sîga, thaj o ačhipe barjol zuralo, thaj o pînro nikana či potknila pes. O akharipe thaj o alosaripe si le Devlesko; o kerdipe lengo sîguro si e diligenca kolesko so sî akhardo — kadaj si sa i studia ande jekh sirla.)
1. LE PORUÇENO — SIKÎN TUT, ZORAKER TUT, PHIRAV ATENTNONE
SIKAV TU → PRIMIME KATAR O DEL → BUTAKO MANUSH KAI NA LAJAL, KAI XULAVEL MISHTO O LAVO LE CHACHIMASKO.
(Mîrne gîndurea korkorutne — "sîkaimos" katé nai numa vareso lil. Si spoudazo (G4704, de tut sîla), o sar-o divano so avel thodino "de tut sîla" thai "av zurallo" — te lav sîgimos, te kerel zumaimos. O bućarno si primime kă vov sas sigo katar o divano la ćaćimasko.)
ЈЕКХ МАНУШ КОВ SI ХАРАНО АНДЕ ПЕСКИ БУТИ → ВОВ КА ТЕРДЁЛ АНГЛАЛ ТХАГАРЯ.
(Mîrne personalne gîndurea — kate "diligent" si dujto Ebrejikano lav: mahir (H4106, diligent) — sigo, jerto, xarano. Kadava si o lav vaš o "jerto ramutno" andar le psalmurea. Charuts (H2742, diligent) si o manuš o šuto; mahir si o manuš o jerto. Jekh lav šinel andre; o kolaver džal sigo — thai lidui bešen angle thagara.)
NA LEŠANO ANDO BUTI + TATO ANDO DUXO + KEROL BUTI LE DEVLESKE.
(Mîrne gîndurea korkorutne — "buçi" kadea sî o lav spoude (G4710, sîlaimos) korkoro: na aven kandine ande tumaro sîlaimos. Kadea trad, nai pa o bikinimos. Sî pa e iuçîmos le duhosko ando kandimos le Devlesko.)
ATERDION TUMEN ANDO KAMBLIPE LE DEVLESKO → RODEN E MILA KA O JIVDIPE KA SHI AGOR.
(Mîrne personalno gîndurea — ando muj le dujenge martorea si thodino o divano; kate trito muj vi wo phenel les: trin thava jertisarde nashti sigo phadǒn. O Moses phenel, arakh cho duxo sa tiro zoralimasa; e proverba phenel, arakh cho ilo sa la zorasa; o Iuda phenel, arakhen tume ande e dragostia le Devlesqi. Trin arakhimata, iek zoralimos. Dikh pe le shibi: o purano arakhimos si shamar (H8104) thai natsar (H5341), yek bar thai yek stražžo; le Iudasqo arakhimos si tereo (G5083), te arakhes sar la yakhasa. Dui shiba, iek zapoved: so o Del dea tuke, arakh les.)
UMBRA THAJ E ĆHALARDI
Gindisar pel yag kai pashljol pe phuv. Sai dikhes lako shopo, numa o shopo korkoro chi phenel tuke so kerel les — sai avel yek diela, sai avel aver diela, sakadi baripe, ai zhi kai dikhes ferdi pe yag, tu numa haiseres. E yag beshel yek zaraza zhi kai o chachimasko vediba sikavel tut o chachimasko diela. Antunchi dikhes palpale pe yag ai dikhes ke sas lako shopo katar o gor. Kadya si le Purano Testamento le patrini. Won si chache yagi, chachimasa formime katar yek chacho stato — "yag katar le dieli kai avena; numa o stato si le Kristosko" (Kolosanske 2:17). Numa e yag "nai o chacho ikona" (Evreanenge 10:1), saxke khonik shai chi jinel sa o chachimos ferdi katar e yag. Kana o Kristo avilo, o vediba sikadia o stato — ai akana dikhas palpale pe yag ai dikhas kaski shopo vazdia katar o gor.
(Mîrre gîndurea peskere — si e sî diligenția, amboldini. Tela Moises ea garaďa jekh phanglimos pa le zakonurea ramome pe bar. Ando Kristo ea grižisaľol te încăresel le lašo lucrurenge kai avel andal jekh pateamos so kam pateaimo si. E diligenția šoxar nas' ňikărdi rigate; ea sas pherdi. Le ťerďol le zakonos araslo te avel te încăresel le lucrurenge la juvindi pateamasqe.)
KATO INTRAREA SI DINO TUKE BUTVAR ANDO VECHINIKO THAGARIMOS.
(Mîrne personalne gîndurea — dikta sa e studia andek phurdipe. O Del či meklea le manuše te pačan dali ov ačhela. Ov thodea e buti ande lesko vast korkoro thai akhardea la diligenția. Den diligenția, thai o akharipe kerdeol sigurno, thai o pînŕo šoxar či perela. Meken o vast, thai o duxo mangel thai nai les khanči. O vast kai kerel buti zurales vladil; o duxo kai kerel buti zurales thulearel pe; o manuš kai kerel buti zurales ačhel angla thagara. Thai opral sa kadala, o Del akharel pes korkoro potindoi kolengo kai roden les. Anda kodea arakh ćo ilo, arakh ćo duxo, arakh tut korkoro. Sîkljo, xarpe, phir sa dikhindoi. Na aves khino, ke o vaxt le čhidimasko sî thodino. O sa Del kai akharel tu te prasta shindea te anevel ćo zor palem palo prastaimos, ži kana o drom putrdeol buflo ando bijandino thagaripe.)
GRECHUTNE LAVA KLJUČOVE
These are the keywords for this study. Tap any dotted word in the verses above to see its meaning here.
e sila zurarel jekh diela kaj avel zurardi — jekh akharipe kerdo sigurno, jekh angruśt vi sigurno vi zurardo
HEBREYENGE LAVA KEYE
“silajno” — H2742 charuts — sharp, pointed, sar khanci baro thav le sasturenca; anaven i sano sumnakai, sar si ankaladi anda phuv; anaven i o iras
Iek lav si o manush kova kerel buti butivar, o lasho sumnakai, thai o hev le hotarimasko — kadi studia rondil pala kodo sumnakai
“Sindzhipe” — H4929 mishmar — o straźari, o dikhlino, o than kaj arakhelpe
"sa e grizhaça" si "sa o arakhipe" — jekh strazha thodini po ilo sar po foro
“diligentno” — H3966 me'od — zor, putyerea, but but
o lav so avilo phendino "sa tutar zor" — o diligentsia si o kamlipe ando pherdo zoralimos
“rodel iekhatar” — H7836 shachar — te avel opre iertosa pe buti, te rodel iertosa, sar ando xaravdyimos
o zutno rodutno uštel ku sabalin; wo rodel angluno, na palutno
“Ăsav” — H8104 shamar — te garaves sar le kanrensa, te araves, te lav sama
Te arakhes ujeardes si te thos jiv katar e kangri karing e buti kai o Del phendas, kaditar khanchi te na chorel les
ZUMAVIMOS SICHARIMASKO
1. 2 Petro 1:10 — den tumaro zor te keren zurało tumaro akharipe thai o alosarimos:
a) zurallo
b) sigurno
c) but
2. Paremiile 10:4 — o vast le zurallêsko:
a) si dragometno
b) avela phenglo te lidžal
c) kerel barvalo
3. Efesenii 5:15 — dikhen atunchi sar phirren:
a) andar godyaqiarne, na sar dile, ale sar gojaver
b) vreniko le Rayesa ando sa e plachaimasa
c) ando Duxo
4. 2 Timotheo 2:15 — Sikljova te sikaves tut korkoro pativalo angla Del, buťaris kastar nane ladžanel pes, savo šindžardo delas o lav e čačimasko:
a) o lav le trajosko
b) e vorba le shinaimasqi
c) o lav le čhačimasko
5. Matthew 7:8 — sako kova kai mangel lel, thai kova kai rodel:
a) si arakhel odihna
b) arakhel
c) avela pherdo
6. Proverbs 4:23 — arakh cho ilo sa iri zurallimasa; ke andal leste:
a) avilen nasul gîndurea
b) si iek izvoro le trajosko
c) si le izvoara la traiestar
7. Isaia 40:31 — kola kai azhukeren le RAYES nevona pesko zor; won:
a) te ushten opre pe phaka sar le vulturia
b) te bešel angla thagara
c) shoxar te na perel
LEL E ŽUTIPE: 1-b, 2-c, 3-a, 4-c, 5-b, 6-c, 7-a
SAR PHERDEL KADI STUDIA
Sar o uçhal anel e sviatlina: i diligenca kai anglal sas thodi pe le barune tabli (Deuteronom 6:17) akana si thodi te inkerel le lashe buça kai aven avri anda jivdo pachamos (Titus 3:8). O zakono kai sas inkerdo kerdiol i lashi buti kai si inkerdi.
Sar o nevo phanglipe phravel les: "sikav zor" avel phravdo katar peski familia le zapovedenge — sikav (2 Timote 2:15), zumav (Efeseanuria 4:3), phirav sa arakhaimasa (Efeseanuria 5:15). Jekh lav, spoudazo (G4704, sikav zor), phendo pale mai but droma.
→ Sar mothon o lava: o Ebreicko lav vash zurallo (charuts, H2742, diligent) mai mothol vi lashi sumnakai, sharo, thai decizia. O Grecikano lav vash zurallimos (spoude, G4710, diligence) mothol iuteala. O zurallo manush si manush kai lel decizia thai zhal angle.
→ Sar kado avel pe tute: arakh ćo ilo sa ĉi zurjaʹimasa (Proverbs 4:23). Na aĉ kovlo ande buti (Romans 12:11). Rode le Rromes* sar vov shaj arakhadyol (Isaiah 55:6). E zuralimata* açhon adyes, ande so tiro vast arakhel te kerel.
So znachil kadia buti vash e vecinitkonsko traio: si te avel dino baro drom ando amboldipe ando vecinitko thagaripe (2 Petro 1:11). E sikadi buti nai numa vash kadala traiosko; oi si o phanglipe kotar avel o aver traio.
Drom vurdoni: "sit zurallo" (spoudazo, G4704) si vi o alav pala "zumavel te garavel e jekhipe le Duxosko" (Efeseni 4:3) — jav pala e familia kadale jekhe alavesko thai dikh so si e zuralimos xarcuime pe sa e lila.
